Despre dificultăți de vorbire în Boala Parkinson (BP) am scris deja ( în această postare- ink aici ). Modul meu de vorbire (Înainte de BP) a evoluat de stilul mormăit timid la stilul “mitralieră”(clar , inteligibil dar foarte repede). Uneori mă distram pe seama prietenilor, vorbind suficient de repede încât ascultătorul stătea uneori o fracțiune de secundă să interpreteze lungul text pe care tocmai îl auzise.
Eram puțin răutăcios recunosc , așa că în timp , după instalarea BP au apărut dificultățile de vorbire . Este o diferență de timp între momentul în care boala se instalează în corp și primele simptome și ulterior diagnosticul. Cu cât diagnosticul este mai rapid pe această scară temporală cu atât mai bine.
Am lucrat în vânzări din anul 2003 până în anul 2014 iar boala Parkinson a început să se manifeste cu simptome la în anul 2006 , diagnosticată în anul 2007 .
În anii precedenți și ulterior am reușit să-mi formez un bagaj de cunoștințe tehnice și abilități de vânzare. A fost pentru mine un mare ajutor deoarece când aveam dificultăți de vorbire nu trebuia să mă gândesc la ce urma să pronunț . Mă concentram să vorbesc cu faţa către interlocutor, cât mai clar și inteligibil.
Comunicarea verbală era un lucru obișnuit pentru mine , vorbeam zi de zi . Nu eram eu cel mai bun orator dar datorită specificațiilor tehnice ale produselor era foarte necesară înțelegerea corectă și completă din partea clientului a ceea ce eu spuneam. Ca exemplu vă rog să citiți de pe orice site datele tehnice ale unui laptop, software sau televizor. Eu eram persoana care trebuia să vă răspund la orice întrebare. Indiferent cât de tehnic este răspunsul e obligatoriu să poți comunica tare , clar și inteligibil.
Nu rețin momentul în care am început să am probleme cu vorbirea deoarece exersam zilnic, la serviciu. La început nu au fost situații în care eu să vorbesc iar partenerul de discuție să nu înțeleagă. Treptat au apărut clienți care îmi spuneau că ei nu înțeleg complet ce pronunț.
Este destul de greu din partea unui bolnav de Parkinson care are o asemenea problemă să poată observa singur când apare acest simptom . Personal am avut norocul că unii dintre colegii mei care mă cunoșteau au realizat asta și mi-au spus că am momente în care tonul, claritatea și dicția variază . Am observat în decursul timpului faptul că cu cât boala avansează mai mult cu atât sunt afectate simțuri din ce în ce variate(de exemplu mirosul—despre asta vorbim separat).
Ca o paranteză, rețin momentul în care a trebuit ca să un coleg să prezinte un aparat foto la un client deoarece tremuratul puternic pe mâna mea stângă făcea imposibil să nu o sparg. Singura soluție găsită în acel moment a fost medicația luată la timp asociată cu alimentație corespunzătoare cu pauze și cu susținerea colegilor .
Dificultățile de vorbire apăreau în mod constant atunci când eram obosit sau când medicamentele nu își făceau efectul complet ( din diferite cauze ).
Diferă de exemplu dacă discuți cu cineva dimineața , în condiții optime : medicație, odihnă, alimentație, hidratare, mediu ambiant etc. Automat puteam să vorbi destul de clar și inteligibil. Depinde acum și de persoana cu care vorbești deoarece o persoană apropiată, sau care a mai discutat cu tine, ori are experiență cu persoane cu dificultăți de vorbire, prieteni, părinți , frați, surori, soț, soție etc, sunt obișnuiți cu modul tău de a vorbi.
Ca reacție la dificultățile de vorbire am încercat diferite metode de a exersa, considerând eronat că pronunţia mai bună vor rezolva totul ca prin magie. Chiar dacă am reușit să îmi îmbunătățesc dicția (trebuie să mă laud și pe mine nu ?!) am constatat cu timpul că rezultatul era valabil doar în anumite condiții (o simplă răceală are efect devastator amplificând simptomele la nivel exponențial uneori ) sau în anumite perioade ale zilei .
Rezultatul era previzibil deoarece problema nu era pronunţia în sine, era efectul dat de boala Parkinson. Datorită specificităţii loculiu de muncă dar mai ales datorită Parkinson aceste dificultăți de vorbire nu au fost recuperate niciodată. Chiar și acum, când nu lucrez zilnic sânt momente în care, dacă depășești un anume prag de efort chiar și soția mă înțelege foarte greu.
Și în acest moment sunt situații în care dacă sunt foarte obosit sau din alte motive am dificultăți de vorbire, cu persoane foarte apropiate (soția mea). La început tendința este de a vorbi mai încet , neclar, mormăit aproape. Cu timpul începi să te bâlbâii , iar ulterior datorită oboselii trebuie să fac o pauză de câteva secunde sau minute. Concret sânt situații în care este destul de greu să mă pot înțelege telefonic cu alte persoane. Pun telefonul pe speaker și încerc să vorbesc tare, clar și rar.
Am scris toate acestea pentru a clarifica simptomele bolii Parkinson în cazul meu. Repet în cazul meu pentru că simptomele diferă de la caz la caz.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu